" Eu sunt de aici si trebuie sa demonstrez ce se poate face intr-o tara unde se zice ca nu se poate face nimic "

luni

PRANZUL PASTILOR...

In Mandra obiceiul e vechi de 23 de ani! Nu este un pranz traditional prin excelenta... familia care da "pastile" la biserica, dupa a doua Inviere, pregateste o masa pentru preot si familia barbatilor care dau pastile (rude apropiate) Masa trebuie sa fie de sarbatoare si cat mai bogata, ca sa i rasplateasca pe cei care "au stat imprejur" si mai ales pentru ca toata lumea sa sarbatoreasca cu bucurie Invierea Domnului. Anul acesta a venit randul familiei lu Dugala a lu Zdraila: Monica Vetuca si Eliana (oamenii se inscriu pe o lista la biserica, lista ce e completata pana prin anul 2025 deja)
...
Anul acesta, insa, povestea este cu atat mai interesanta, cu cat parintele Mitu, revine sa ia pranzul Pastilor in curtea in care l a luat in primul an de pastorit biserica si enoriasii din Mandra. Acum 23 de ani! Toata lumea isi aminteste o data cu parintele " Eram tanar, eram la inceput. Era postul Pastilor si m-am intalnit aici la pod, cu parintele Cornel Ursu, care venea din Toderita unde slujea atunci. M-a intrebat cum facem in ziua de Pasti. I-am spus ca stam acasa, cu familia. A ramas mirat, deoarece in toate satele din Tara Fagarasului se face pranzul Pastilor, de catre cei care dau pastile. Tanti Valerica, Dumnezeu sa o odihneasca, dadea pastile in anul ala... acum 23 de ani - ce mai trece vremea... Si absolut intamplator spala ceva in vale cand noi povesteam. Ea ne auzea pe noi. Noi nu o vedeam. Cand a plecat parintele Cornel si eu am trecut podul, a iesit din vale si mi a zis: - Parinte, am auzit fara sa vreau, asa o hi vrut Dumnezau... hai sa ne tinem si noi de obicei si sa pregatim pranzul Pastilor.Noi il facem cu drag, ca ne-o dat Dumnezau Dragutu de toate... Si de atunci facem asta in fiecare an, dupa modelul dat de tanti Valerica si nea Vasile, Dumnezeu sa i odihneasca pe amandoi. Uite, ne intoarcem in aceeasi curte. Si fetele lor or scos vesela cea buna, paharele de cristal, ne-or omenit cu bunatati dintre cele mai sofisticate ..."

Valeria si Vasile Dugala...

Pranzul nu este unul traditional... se serveste in farfuriile cele mai bune din casa, paharele de cristal si in combinatii de mancaruri cat mai interesante - se serbeaza bucuria Invierii (oamenii nu folosesc vesela cea buna decat la cele mai importante momente. Acesta este, poate, unul dintre cele mai importante din viata unei familii crestine) Anul acesta fetele au pus masa in curte... miroasea a copaci infloriti, a primavara, a bucurie...



Familia este ajutata sa imparta pastile, celor cateva sute de sateni, de barbatii cei mai apropiati ca si grad de rudenie. Acestia sunt invitati la pranz cu intreaga familie. Si astfel se mai aduna neamul, se bucura, povestesc, sarbatoresc impreuna Invierea Domnului...  (Gabi, Gina, Ionica si Iulica ai lu Dugala de pe drum, Ionica a lu Milian cu familia lui, Ionica Cocan a lu Hina Nanasii, Victoria lu Zdraila, Limpica lu Spiridon cu sora ei Dana, parintele Mitu si parintele Piticas cu familiile lor)





Un album foto cu aceasta poveste pe facebook, aici

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu