Jurnal de Mândra

duminică

dupa oua - 3 mandrute faine foc!

Parca nu a mai fost de mult asa faina vremea din ziua de Pasti:) Pe ulitele din Mandra, Georgi, Bianca si Georgiana, imbracate ca din poveste, au plecat "dupa oua". Saluta cu " Hristos A Inviat" si isi descriu in amanunt hainutele pe care le poarta cu mandrie ...

Georgi Bera, a lu Gheorghedidu are 8 ani si a plecat dupa oua imbracata in cratinte, cu traistuta verde tesuta in razboi de strabunica... traistuta are cateva zeci de ani buni si a adunat sute de oua de Pasti de-a lungul timpului...

Bianca lu Butum si Georgiana lu Barbu umplu ulita cu veselia si stralucirea lor. Au 9 ani si nu concep ziua de Pasti fara o tura prin sat, cu cosuletul, dupa oua colorate... Bianca poarta costum popular din Banat. Parintii s-au mutat in Mandra nu foarte de mult timp si, pana sa si faca si costum din zona noastra, de sarbatori il poarta mandra pe cel de la bunicii din Arad...

Dupa ce le-a vazut pe fetitele vesele de pe "ulita cealalta", Georgi a vrut si ea un costum popular "cu rosu". A fugit acasa si matusa Cornelita i-a dat un surtulet intors, adus din Venetia si un batic cu flori colorate, specific portului de peste Olt. Si cosulet de nuiele :)

grija cea mai mare a fetitei e de cosulet. Pana la urma, recunoaste ca asta este si miza zilei: sa ajunga acasa cu cat mai multe oua intregi. Si e mai bine de la an la an:)

Un album foto cu aceasta poveste pe facebook, aici

http://www.facebook.com/media/set/fbx/?set=a.141372182602823.32890.100001901264136&l=a27c19ee3c

sâmbătă

In ajunul Pastilor de anul acesta, in biserica noastra, din Mandra, au fost montate Usile Imparatesti proaspat renovate de "dl Coteţiu" şi echipa sa, recomandată părintelui Mitu de pictorul Stefan Câlţia...

Vechi de mai bine de 200 de ani, cu foita de aur, acestea isi pierdusera stralucirea in patina timpului care se asternuse nemiloasa. Acum stralucesc iar, absolut minunate...

mandreni in Jurnalul National

Cornelia lui Grindei si povestile ei in suplimentul de Pasti al Jurnalului National. aprilie 2011

Puteti citi textul in editia online, aici http://www.jurnalul.ro/timp-liber/culinar/ciorbele-cu-tarhon-si-usturoi-de-la-mandra-575970.html

vineri

prin cimitir...

O lumanare aprisa aici,
in Tara Fagarasului,

lumineaza toata lumea de "dincolo"

Bătrâna are peste 90 de ani. Sprijinită în baston merge către cimitir. Vine din celălalt capăt de sat. Din când în când se opreşte pe câte o bancă întâlnită în cale, să-şi tragă sufletul... A ajuns după câteva ceasuri. Un drum pe care-l faci în 10 minute cu bicicleta... „ Bătrâneţea-i haine grele, tica maichi. Aşa de iute o trecut timpul. Parcă numa ieri aveam 10 ani şi alergam desculţă pe la voi pe uliţă. Noi suntem caii şi timpu-i căruţa! Merge cum tragem noi! Io, drept să-ţi spui, m-am cam grăbghit... Şi na, că aproape s-o gătat aţa. Mai e oţâră şi asta care mai e, îi cu noduri! Mă duc pănă la cimitir, că mi-o zis vecina că o căst poza la fata mea de pe cruce. I-am îngropat pe toţi maică, pe toţi. Acum aştept să mă duc şi io! Da nu ştiu cine o să mai vie la mine, la cimitir, când n-oi mai hi. Nu mai am pe nimeni... Să te duci să vezi câţi sunt în deal pe care nu-i mai ştie nimeni, la care nu mai merge nimeni! Şi să le mai aprinzi o lumânare. Că zice că dincolo-i tare întunerec şi, de fiecare dată când aprinde cineva o lumânare aici, în Ţara Făgăraşului, se luminează toată lumea ailaltă.. Eu îs nătântoacă tare, m-am ticăloşit şi abghia mai poci urca cele 82 de trepte din cimitir, către mormântul nost. Da toată viaţa am aprins mereu lumânări pe la mormintele părăsite... Asta-i viaţa maică. Suntem mulţi, suntem răi şi suntem proşti ca noaptea! Altfel n-am mai trage căruţa asta, care-i timpul, în trap (numa pentru ca să-l depăşim pe vecinul)... Am merge la pas, în plimblare şi ne-am ruga la Dumnezău Drăguţu să ne ajute să ne mântuim sufletele, să petrecem şi dincolo în lumină. Da să te duci în deal, neapărat, să vezi câţi sunt pe care nu-i mai ştie şi nu-i mai caotă nimeni. Să te duci! Şi să le faci lumină”

Şi astăzi, la mijlocul lui martie 2011, ne-am dus!

marți

povestea cepei rosii de Fagaras, din... Mandra

"aşa, să vază domnii de la oraş cum să face mâncarea bună, sănătoasă, de la ţară... Că ei, când o găsesc în piaţă zic mereu că-i scumpă. Domnilor dragi, iam de vedeţi cât lucrăm numa pentru ceapa roşie să o creştem mare. Nu punem îngrăşământ în sol, ne rugăm la Dumnezău să dea an bun cu ploi şi soare la timp. Nu stropim contra la buruiană. Săpăm! Şi toamna o împletim cu drag în funii şi o scoatem mândrii la vânzare..." povestea cepei roşii de Făgăraş - nepreţuită!

Aurica s-a trezit cu noaptea în cap... e mijlocul lui martie, s-a încălzit în sfârşit... în grădină, pe la umbră, încă mai sunt fâşii de omăt îngheţat... dar e deja târziu, aşa că: "hai să punem şi noi ceapa, că toată lumea o pune". "Nănaşa lu Zdrăilă, mai demult, dăde zăpada cu mătura din grădină şi făcea straturile încă de la sfârşitul lui februarie. Ne-am cam puturoşit anul ăsta ". Gigi a săpat grădina ( arată şi grăpată de cu toamna ), a pregătit şi a aliniat straturile. Aurica a vânturat sămânţa adunată anul trecu, a făcut răvaşe cu urmaru, a sămănat de răsad, a acoperit cu mâna, a finisat cu mătura de paie şi a bătătorit pământul cu scândura ei specială. " Acum poate să dea Dumnezău Drăguţu ploicică, să crească răsadul mare... Doamne ajută să facem ceapă frumoasă, făţoasă şi gustoasă!"

Capitolul 2 / Rasaritul si udatul.

Sfarsitul lui martie. S a incalzit vremea, in sfarsit! Astazi Aurica a dat la o parte "nailoanele" care protejeaza rasadurile si a inceput sa stropeasca firicelele verzi, firave! A potolit setea si la arpagica si a lasat gradina in liniste, sa o dezmierde soarele si vantul de primavara!

Capitolul 3 / Prima sapa a rasadului

Aurica a scos la inceputul lui aprilie nailoanele de pe straturile ei in care a semanat ceapa. Dupa doua zile a bagat prima sapa. Ca sa poata creste rasadul liber, aerisit, frumos si vesel. Zice ca a semanat rar, ca sa se faca devreme si "de omenie"...

Capitolul 4 / Straturi curatate dupa ploile de mai

A plouat bine la inceputul lui mai. Cum au stat siroaiele, Aurica a intrat in straturi sa le curete, sa nu apuce sa napadeasca buruiana dupa ce da soarele. A crescut falnica si arpagica si ceapa de rasad si usturoiul... "i merge binisor la gradinuta noasta, Doamne ajuta!"

Capitolul 5 / Rasaditul la sfarsit de mai...

O vorba din batrani ramane inca sfanta: "rasadul de ceapa trebuie sa petreaca in strat cel putin o noapte din mai". Asa ca toata lumea se grabeste sa puna in gradini si in camp. Rasaduri din Mandra au aparut deja pe piata. Impaturite frumos in ziar, ca pe vremuri... Aurica pregateste si ea rasadul pentru cultura proprie: scoate ceapa din straturi, o alege, ii curata mustatile si varfurile. A plantat cele 3 straturi de unde a scos rasadurile si apoi a impachetat pentru lotul de la Iaz...

Apoi porneste cu Vetuca, sora /sa, si nepoatele, la locul din Iazul Broaştii. Aici Ilie, barbatul dumneaei ii face straturile, baga urmarul si se apuca de treaba. La 7 fara 10 dimineata, primul rand de ceapa rasadita se inalta deja in soarele sfarsitului de mai... Au pus 24 de straturi! Peste 6200 de fire de ceapa...